împrejmuit
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Past participle of împrejmui.
Adjective[edit]
împrejmuit m or n (feminine singular împrejmuită, masculine plural împrejmuiți, feminine and neuter plural împrejmuite)
Declension[edit]
Declension of împrejmuit
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | împrejmuit | împrejmuită | împrejmuiți | împrejmuite | ||
| definite | împrejmuitul | împrejmuita | împrejmuiții | împrejmuitele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | împrejmuit | împrejmuite | împrejmuiți | împrejmuite | ||
| definite | împrejmuitului | împrejmuitei | împrejmuiților | împrejmuitelor | |||