From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
From înșela + -re.
înșelare f (uncountable)
- deceit
Declension[edit]
declension of înșelare (singular only)
|
|
singular
|
| f gender
|
indefinite articulation
|
definite articulation
|
| nominative/accusative
|
(o) înșelare
|
înșelarea
|
| genitive/dative
|
(unei) înșelări
|
înșelării
|
| vocative
|
înșelare, înșelareo
|
