înhăita
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Verb[edit]
a înhăita (third-person singular present înhăitează, past participle înhăitat) 1st conj.
- to band
Conjugation[edit]
conjugation of înhăita (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a înhăita | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | înhăitând | ||||||
| past participle | înhăitat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | înhăitez | înhăitezi | înhăitează | înhăităm | înhăitați | înhăitează | |
| imperfect | înhăitam | înhăitai | înhăita | înhăitam | înhăitați | înhăitau | |
| simple perfect | înhăitai | înhăitași | înhăită | înhăitarăm | înhăitarăți | înhăitară | |
| pluperfect | înhăitasem | înhăitaseși | înhăitase | înhăitaserăm | înhăitaserăți | înhăitaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să înhăitez | să înhăitezi | să înhăiteze | să înhăităm | să înhăitați | să înhăiteze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | înhăitează | înhăitați | |||||
| negative | nu înhăita | nu înhăitați | |||||