înnărăvi
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Verb[edit]
a înnărăvi (third-person singular present înnărăvește, past participle înnărăvit) 4th conj.
- to viciate
Conjugation[edit]
conjugation of înnărăvi (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a înnărăvi | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | înnărăvind | ||||||
| past participle | înnărăvit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | înnărăvesc | înnărăvești | înnărăvește | înnărăvim | înnărăviți | înnărăvesc | |
| imperfect | înnărăveam | înnărăveai | înnărăvea | înnărăveam | înnărăveați | înnărăveau | |
| simple perfect | înnărăvii | înnărăviși | înnărăvi | înnărăvirăm | înnărăvirăți | înnărăviră | |
| pluperfect | înnărăvisem | înnărăviseși | înnărăvise | înnărăviserăm | înnărăviserăți | înnărăviseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să înnărăvesc | să înnărăvești | să înnărăvească | să înnărăvim | să înnărăviți | să înnărăvească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | înnărăvește | înnărăviți | |||||
| negative | nu înnărăvi | nu înnărăviți | |||||