șoricări
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]From șoricar.
Verb
[edit]a șoricări (third-person singular present șoricărește, past participle șoricărit) 4th conj.
- to hunt mice
Conjugation
[edit] conjugation of șoricări (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a șoricări | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | șoricărind | ||||||
| past participle | șoricărit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | șoricăresc | șoricărești | șoricărește | șoricărim | șoricăriți | șoricăresc | |
| imperfect | șoricăream | șoricăreai | șoricărea | șoricăream | șoricăreați | șoricăreau | |
| simple perfect | șoricării | șoricăriși | șoricări | șoricărirăm | șoricărirăți | șoricăriră | |
| pluperfect | șoricărisem | șoricăriseși | șoricărise | șoricăriserăm | șoricăriserăți | șoricăriseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să șoricăresc | să șoricărești | să șoricărească | să șoricărim | să șoricăriți | să șoricărească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | șoricărește | șoricăriți | |||||
| negative | nu șoricări | nu șoricăriți | |||||