asupri
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Verb[edit]
a asupri (third-person singular present asuprește, past participle asuprit) 4th conj.
- to oppress
Conjugation[edit]
conjugation of asupri (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a asupri | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | asuprind | ||||||
| past participle | asuprit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | asupresc | asuprești | asuprește | asuprim | asupriți | asupresc | |
| imperfect | asupream | asupreai | asuprea | asupream | asupreați | asupreau | |
| simple perfect | asuprii | asupriși | asupri | asuprirăm | asuprirăți | asupriră | |
| pluperfect | asuprisem | asupriseși | asuprise | asupriserăm | asupriserăți | asupriseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să asupresc | să asuprești | să asuprească | să asuprim | să asupriți | să asuprească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | asuprește | asupriți | |||||
| negative | nu asupri | nu asupriți | |||||