brilănțel
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Noun
[edit]brilănțel n (plural brilănțele)
- diminutive of briliant; small brilliant
Declension
[edit]Declension of brilănțel
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) brilănțel | brilănțelul | (niște) brilănțele | brilănțelele |
| genitive/dative | (unui) brilănțel | brilănțelului | (unor) brilănțele | brilănțelelor |
| vocative | brilănțelule | brilănțelelor | ||