cnut
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Borrowed from Russian кнут (knut).
Noun[edit]
cnut n (plural cnuturi)
Declension[edit]
Declension of cnut
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) cnut | cnutul | (niște) cnuturi | cnuturile |
genitive/dative | (unui) cnut | cnutului | (unor) cnuturi | cnuturilor |
vocative | cnutule | cnuturilor |