compătimitor
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Adjective[edit]
compătimitor m or n (feminine singular compătimitoare, masculine plural compătimitori, feminine and neuter plural compătimitoare)
Declension[edit]
Declension of compătimitor
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | compătimitor | compătimitoare | compătimitori | compătimitoare | ||
| definite | compătimitorul | compătimitoarea | compătimitorii | compătimitoarele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | compătimitor | compătimitoare | compătimitori | compătimitoare | ||
| definite | compătimitorului | compătimitoarei | compătimitorilor | compătimitoarelor | |||