curmăturiță
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Noun
[edit]curmăturiță f (plural curmăturițe)
Declension
[edit]Declension of curmăturiță
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) curmăturiță | curmăturița | (niște) curmăturițe | curmăturițele |
| genitive/dative | (unei) curmăturițe | curmăturiței | (unor) curmăturițe | curmăturițelor |
| vocative | curmăturiță, curmăturițo | curmăturițelor | ||
References
[edit]- curmăturiță in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN