cuvântat

Romanian

Etymology

Past participle of cuvânta.

Adjective

cuvântat m or n (feminine singular cuvântată, masculine plural cuvântați, feminine and neuter plural cuvântate)

1. said, uttered

Declension

Declension of cuvântat

		singular			plural
		masculine	neuter	feminine	masculine	neuter	feminine
nominative/ accusative	indefinite	cuvântat		cuvântată	cuvântați	cuvântate
	definite	cuvântatul		cuvântata	cuvântații	cuvântatele
genitive/ dative	indefinite	cuvântat		cuvântate	cuvântați	cuvântate
	definite	cuvântatului		cuvântatei	cuvântaților	cuvântatelor

Verb

cuvântat (past participle of cuvânta)

1. past participle of cuvânta

References

• cuvântat in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN