deșertifica
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Verb[edit]
a deșertifica (third-person singular present deșertifică, past participle deșertificat) 1st conj.
- to desertify
Conjugation[edit]
conjugation of deșertifica (first conjugation, no infix)
| infinitive | a deșertifica | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | deșertificând | ||||||
| past participle | deșertificat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | deșertific | deșertifici | deșertifică | deșertificăm | deșertificați | deșertifică | |
| imperfect | deșertificam | deșertificai | deșertifica | deșertificam | deșertificați | deșertificau | |
| simple perfect | deșertificai | deșertificași | deșertifică | deșertificarăm | deșertificarăți | deșertificară | |
| pluperfect | deșertificasem | deșertificaseși | deșertificase | deșertificaserăm | deșertificaserăți | deșertificaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să deșertific | să deșertifici | să deșertifice | să deșertificăm | să deșertificați | să deșertifice | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | deșertifică | deșertificați | |||||
| negative | nu deșertifica | nu deșertificați | |||||