deificat
Jump to navigation
Jump to search
See also: deïficat
Latin[edit]
Verb[edit]
deificat
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Past participle of deifica.
Adjective[edit]
deificat m or n (feminine singular deificată, masculine plural deificați, feminine and neuter plural deificate)
Declension[edit]
Declension of deificat
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | deificat | deificată | deificați | deificate | ||
| definite | deificatul | deificata | deificații | deificatele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | deificat | deificate | deificați | deificate | ||
| definite | deificatului | deificatei | deificaților | deificatelor | |||
Verb[edit]
deificat (past participle of deifica)