doborâtură
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Noun[edit]
doborâtură f (plural doborâturi)
Declension[edit]
Declension of doborâtură
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) doborâtură | doborâtura | (niște) doborâturi | doborâturile |
genitive/dative | (unei) doborâturi | doborâturii | (unor) doborâturi | doborâturilor |
vocative | doborâtură, doborâturo | doborâturilor |
References[edit]
- doborâtură in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN