liniștitor
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Adjective[edit]
liniștitor m or n (feminine singular liniștitoare, masculine plural liniștitori, feminine and neuter plural liniștitoare)
Declension[edit]
Declension of liniștitor
| singular | plural | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
| nominative/ accusative |
indefinite | liniștitor | liniștitoare | liniștitori | liniștitoare | ||
| definite | liniștitorul | liniștitoarea | liniștitorii | liniștitoarele | |||
| genitive/ dative |
indefinite | liniștitor | liniștitoare | liniștitori | liniștitoare | ||
| definite | liniștitorului | liniștitoarei | liniștitorilor | liniștitoarelor | |||