năluci
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology 1[edit]
Indirectly from Latin lucire, comparable to the Romanian verb luci, or from Slavic *nalučiti.
Pronunciation[edit]
Verb[edit]
a năluci (third-person singular present nălucește, past participle nălucit) 4th conj.
- to hallucinate, to imagine
Conjugation[edit]
conjugation of năluci (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a năluci | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | nălucind | ||||||
| past participle | nălucit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | nălucesc | nălucești | nălucește | nălucim | năluciți | nălucesc | |
| imperfect | năluceam | năluceai | nălucea | năluceam | năluceați | năluceau | |
| simple perfect | nălucii | năluciși | năluci | nălucirăm | nălucirăți | năluciră | |
| pluperfect | nălucisem | năluciseși | nălucise | năluciserăm | năluciserăți | năluciseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să nălucesc | să nălucești | să nălucească | să nălucim | să năluciți | să nălucească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | nălucește | năluciți | |||||
| negative | nu năluci | nu năluciți | |||||
Etymology 2[edit]
Forms of the noun nălucă.
Pronunciation[edit]
Noun[edit]
năluci f
- inflection of nălucă: