plutări
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Verb[edit]
a plutări (third-person singular present plutărește, past participle plutărit) 4th conj.
- to raft
Conjugation[edit]
conjugation of plutări (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a plutări | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | plutărind | ||||||
| past participle | plutărit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | plutăresc | plutărești | plutărește | plutărim | plutăriți | plutăresc | |
| imperfect | plutăream | plutăreai | plutărea | plutăream | plutăreați | plutăreau | |
| simple perfect | plutării | plutăriși | plutări | plutărirăm | plutărirăți | plutăriră | |
| pluperfect | plutărisem | plutăriseși | plutărise | plutăriserăm | plutăriserăți | plutăriseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să plutăresc | să plutărești | să plutărească | să plutărim | să plutăriți | să plutărească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | plutărește | plutăriți | |||||
| negative | nu plutări | nu plutăriți | |||||