punctuare
Jump to navigation
Jump to search
Latin[edit]
Verb[edit]
pūnctuāre
- inflection of pūnctuō:
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Noun[edit]
punctuare f (plural punctuări)
Declension[edit]
Declension of punctuare
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) punctuare | punctuarea | (niște) punctuări | punctuările |
genitive/dative | (unei) punctuări | punctuării | (unor) punctuări | punctuărilor |
vocative | punctuare, punctuareo | punctuărilor |