spovedi
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Borrowed from Old Church Slavonic исповѣдати (ispovědati).
Pronunciation[edit]
Verb[edit]
a spovedi (third-person singular present spovedește, past participle spovedit) 4th conj.
- (religion) to confess (unburden oneself of sins in presence of a priest, in order to receive absolution)
Conjugation[edit]
conjugation of spovedi (fourth conjugation, -esc- infix)
| infinitive | a spovedi | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | spovedind | ||||||
| past participle | spovedit | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | spovedesc | spovedești | spovedește | spovedim | spovediți | spovedesc | |
| imperfect | spovedeam | spovedeai | spovedea | spovedeam | spovedeați | spovedeau | |
| simple perfect | spovedii | spovediși | spovedi | spovedirăm | spovedirăți | spovediră | |
| pluperfect | spovedisem | spovediseși | spovedise | spovediserăm | spovediserăți | spovediseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să spovedesc | să spovedești | să spovedească | să spovedim | să spovediți | să spovedească | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | spovedește | spovediți | |||||
| negative | nu spovedi | nu spovediți | |||||