stanța
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Verb[edit]
a stanța (third-person singular present stanțează, past participle stanțat) 1st conj.
- Alternative form of ștanța
Conjugation[edit]
conjugation of stanța (first conjugation, -ez- infix)
| infinitive | a stanța | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | stanțând | ||||||
| past participle | stanțat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | stanțez | stanțezi | stanțează | stanțăm | stanțați | stanțează | |
| imperfect | stanțam | stanțai | stanța | stanțam | stanțați | stanțau | |
| simple perfect | stanțai | stanțași | stanță | stanțarăm | stanțarăți | stanțară | |
| pluperfect | stanțasem | stanțaseși | stanțase | stanțaserăm | stanțaserăți | stanțaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să stanțez | să stanțezi | să stanțeze | să stanțăm | să stanțați | să stanțeze | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | stanțează | stanțați | |||||
| negative | nu stanța | nu stanțați | |||||