strânge
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Alternative forms[edit]
- strînge — old orthography
Etymology[edit]
Inherited from Latin stringere, present active infinitive of stringō (“tighten”), ultimately from Proto-Indo-European *streyg-.
Pronunciation[edit]
Audio (file)
Verb[edit]
a strânge (third-person singular present strânge, past participle strâns) 3rd conj.
Conjugation[edit]
conjugation of strânge (third conjugation, past participle in -s)
| infinitive | a strânge | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | strângând | ||||||
| past participle | strâns | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | strâng | strângi | strânge | strângem | strângeți | strâng | |
| imperfect | strângeam | strângeai | strângea | strângeam | strângeați | strângeau | |
| simple perfect | strânsei | strânseși | strânse | strânserăm | strânserăți | strânseră | |
| pluperfect | strânsesem | strânseseși | strânsese | strânseserăm | strânseserăți | strânseseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să strâng | să strângi | să strângă | să strângem | să strângeți | să strângă | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | strânge | strângeți | |||||
| negative | nu strânge | nu strângeți | |||||
Derived terms[edit]
Derived terms