supărăciune
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Noun[edit]
supărăciune f (plural supărăciuni)
Declension[edit]
Declension of supărăciune
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) supărăciune | supărăciunea | (niște) supărăciuni | supărăciunile |
genitive/dative | (unei) supărăciuni | supărăciunii | (unor) supărăciuni | supărăciunilor |
vocative | supărăciune, supărăciuneo | supărăciunilor |