împiedicător

From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

From împiedica +‎ -ător.

Adjective

[edit]

împiedicător m or n (feminine singular împiedicătoare, masculine plural împiedicători, feminine and neuter plural împiedicătoare)

  1. impeding

Declension

[edit]