încântare
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Noun[edit]
încântare f (plural încântări)
Declension[edit]
Declension of încântare
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) încântare | încântarea | (niște) încântări | încântările |
| genitive/dative | (unei) încântări | încântării | (unor) încântări | încântărilor |
| vocative | încântare, încântareo | încântărilor | ||