încurajare
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Noun[edit]
încurajare f (plural încurajări)
Declension[edit]
Declension of încurajare
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) încurajare | încurajarea | (niște) încurajări | încurajările |
genitive/dative | (unei) încurajări | încurajării | (unor) încurajări | încurajărilor |
vocative | încurajare, încurajareo | încurajărilor |