încurcare
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Noun[edit]
încurcare f (uncountable)
Declension[edit]
declension of încurcare (singular only)
| singular | ||
|---|---|---|
| f gender | indefinite articulation | definite articulation |
| nominative/accusative | (o) încurcare | încurcarea |
| genitive/dative | (unei) încurcare | încurcarei |
| vocative | încurcare, încurcareo | |