aleurit
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Borrowed from French aleurite.
Noun[edit]
aleurit n (plural aleurite)
Declension[edit]
Declension of aleurit
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) aleurit | aleuritul | (niște) aleurite | aleuritele |
genitive/dative | (unui) aleurit | aleuritului | (unor) aleurite | aleuritelor |
vocative | aleuritule | aleuritelor |