autodistrugător
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]From autodistruge + -ător, or auto- + distrugător.
Noun
[edit]autodistrugător m (plural autodistrugători)
Declension
[edit]Declension of autodistrugător
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) autodistrugător | autodistrugătorul | (niște) autodistrugători | autodistrugătorii |
| genitive/dative | (unui) autodistrugător | autodistrugătorului | (unor) autodistrugători | autodistrugătorilor |
| vocative | autodistrugătorule | autodistrugătorilor | ||
References
[edit]- autodistrugător in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN