căsătorire
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
From căsători.
Noun[edit]
căsătorire f (plural căsătoriri)
Declension[edit]
Declension of căsătorire
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (o) căsătorire | căsătorirea | (niște) căsătoriri | căsătoririle |
| genitive/dative | (unei) căsătoriri | căsătoririi | (unor) căsătoriri | căsătoririlor |
| vocative | căsătorire, căsătorireo | căsătoririlor | ||