ciutură

See also: ciuturã

Romanian

Alternative forms

• citură — archaic, rare

Etymology

From an alteration of Latin cotyla, cotula, from Ancient Greek κοτύλη (kotúlē). Cognate to Megleno-Romanian ciutură, Aromanian ciuturã, ciutrã, Italian ciotola.

Pronunciation

• IPA^(key): [ˈt͡ʃu.tu.rə]

• Audio

  (file)

Noun

ciutură f (plural ciuturi)

1. a wooden bucket used to get water from a well
2. a vessel, jug, receptacle

Declension

Declension of ciutură

	singular		plural
	indefinite articulation	definite articulation	indefinite articulation	definite articulation
nominative/accusative	(o) ciutură	ciutura	(niște) ciuturi	ciuturile
genitive/dative	(unei) ciuturi	ciuturii	(unor) ciuturi	ciuturilor
vocative	ciutură, ciuturo		ciuturilor

Descendants

(some are from Aromanian)

• → Albanian: çotrë, çutrë, çuturë, çutër (obsolete)
• → Bulgarian: чу́тура (čútura), чо́тра (čótra), чо́тура (čótura)
• → Czech: čutora
• → Gagauz:

  Cyrillic script: чотра

  Latin script: çotra

• → Greek: τσότρα (tsótra), τσιότρα (tsiótra)
• → Hungarian: csutora
• → Macedonian: чутура (čutura), чотра (čotra)
• → Romanian: ciutură
• → Serbo-Croatian:

  Cyrillic script: чу̀тура

  Latin script: čùtura

• → Slovak: čutora
• → Slovene: čútara
• → Ottoman Turkish: چوتوره (çotura), چوتره (çotura, çotra)
  • Turkish: çotra
• → Ukrainian: чуто́ра (čutóra), чіту́ра (čitúra) (Transcarpathian, archaic)

See also

• găleată
• vas
• fântână
• puț