interpelant
Jump to navigation
Jump to search
French
[edit]Participle
[edit]interpelant
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Borrowed from French interpellant.
Noun
[edit]interpelant m (plural interpelanți)
Declension
[edit]Declension of interpelant
| singular | plural | |||
|---|---|---|---|---|
| indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
| nominative/accusative | (un) interpelant | interpelantul | (niște) interpelanți | interpelanții |
| genitive/dative | (unui) interpelant | interpelantului | (unor) interpelanți | interpelanților |
| vocative | interpelantule | interpelanților | ||
References
[edit]- interpelant in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN