plânge

See also: plange

Romanian

Alternative forms

• плынӂе (plînge) — post-1930s Cyrillic spelling

Etymology

Inherited from Latin plangere, present active infinitive of plangō. Compare Italian piangere.

Pronunciation

• IPA^(key): /ˈplɨn.d͡ʒe/

• Audio

  (file)

• Audio

  (file)

• Rhymes: -ɨnd͡ʒe
• Hyphenation: plân‧ge

Verb

a plânge (third-person singular present plânge, past participle plâns) 3rd conj.

1. (intransitive) to cry, weep

   Nu vreau să plângi.

   I don't want you to cry.

   Bebelușul a plâns toată noaptea.

   The baby cried all night.

2. (transitive) to mourn someone

   Synonyms: boci, jeli

3. (reflexive) to complain

   Vreau să mă plâng în mod public despre asta.

   I want to publicly complain about that.

Conjugation

    conjugation of plânge (third conjugation, past participle in -s)

infinitive			a plânge
gerund			plângând
past participle			plâns
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	plâng	plângi	plânge	plângem	plângeți	plâng
	imperfect	plângeam	plângeai	plângea	plângeam	plângeați	plângeau
	simple perfect	plânsei	plânseși	plânse	plânserăm	plânserăți	plânseră
	pluperfect	plânsesem	plânseseși	plânsese	plânseserăm	plânseserăți	plânseseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să plâng	să plângi	să plângă	să plângem	să plângeți	să plângă
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		plânge			plângeți
	negative		nu plânge			nu plângeți

Derived terms

• plângere
• plângător

See also

• lăcrima
• văita

References

• plânge in DEX online—Dicționare ale limbii române (Dictionaries of the Romanian language)