preîntâmpina
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Verb[edit]
a preîntâmpina (third-person singular present preîntâmpină, past participle preîntâmpinat) 1st conj.
- to prevent
Conjugation[edit]
conjugation of preîntâmpina (first conjugation, no infix)
| infinitive | a preîntâmpina | ||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|
| gerund | preîntâmpinând | ||||||
| past participle | preîntâmpinat | ||||||
| number | singular | plural | |||||
| person | 1st person | 2nd person | 3rd person | 1st person | 2nd person | 3rd person | |
| indicative | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | preîntâmpin | preîntâmpini | preîntâmpină | preîntâmpinăm | preîntâmpinați | preîntâmpină | |
| imperfect | preîntâmpinam | preîntâmpinai | preîntâmpina | preîntâmpinam | preîntâmpinați | preîntâmpinau | |
| simple perfect | preîntâmpinai | preîntâmpinași | preîntâmpină | preîntâmpinarăm | preîntâmpinarăți | preîntâmpinară | |
| pluperfect | preîntâmpinasem | preîntâmpinaseși | preîntâmpinase | preîntâmpinaserăm | preîntâmpinaserăți | preîntâmpinaseră | |
| subjunctive | eu | tu | el/ea | noi | voi | ei/ele | |
| present | să preîntâmpin | să preîntâmpini | să preîntâmpine | să preîntâmpinăm | să preîntâmpinați | să preîntâmpine | |
| imperative | — | tu | — | — | voi | — | |
| affirmative | preîntâmpină | preîntâmpinați | |||||
| negative | nu preîntâmpina | nu preîntâmpinați | |||||