prihănit
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Past participle of prihăni.
Adjective[edit]
prihănit m or n (feminine singular prihănită, masculine plural prihăniți, feminine and neuter plural prihănite)
Declension[edit]
Declension of prihănit
singular | plural | ||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|
masculine | neuter | feminine | masculine | neuter | feminine | ||
nominative/ accusative |
indefinite | prihănit | prihănită | prihăniți | prihănite | ||
definite | prihănitul | prihănita | prihăniții | prihănitele | |||
genitive/ dative |
indefinite | prihănit | prihănite | prihăniți | prihănite | ||
definite | prihănitului | prihănitei | prihăniților | prihănitelor |
Verb[edit]
prihănit (past participle of prihăni)