prihănit

From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search

Romanian[edit]

Etymology[edit]

Past participle of prihăni.

Adjective[edit]

prihănit m or n (feminine singular prihănită, masculine plural prihăniți, feminine and neuter plural prihănite)

  1. defiled

Declension[edit]

Verb[edit]

prihănit (past participle of prihăni)

  1. past participle of prihăni

References[edit]

  • prihănit in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN