procură
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Noun[edit]
procură f (plural procuri)
- legal authorization
Declension[edit]
Declension of procură
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (o) procură | procura | (niște) procuri | procurile |
genitive/dative | (unei) procuri | procurii | (unor) procuri | procurilor |
vocative | procură, procuro | procurilor |