răsculător

From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search

Romanian

[edit]

Etymology

[edit]

From răscula +‎ -ător.

Noun

[edit]

răsculător m (plural răsculători)

  1. rebel

Declension

[edit]

References

[edit]
  • răsculător in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN