răsculător
Jump to navigation
Jump to search
Romanian
[edit]Etymology
[edit]Noun
[edit]răsculător m (plural răsculători)
Declension
[edit]Declension of răsculător
singular | plural | |||
---|---|---|---|---|
indefinite articulation | definite articulation | indefinite articulation | definite articulation | |
nominative/accusative | (un) răsculător | răsculătorul | (niște) răsculători | răsculătorii |
genitive/dative | (unui) răsculător | răsculătorului | (unor) răsculători | răsculătorilor |
vocative | răsculătorule | răsculătorilor |
References
[edit]- răsculător in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN