sămânța

From Wiktionary, the free dictionary
Jump to navigation Jump to search

Romanian[edit]

Etymology[edit]

From sămânță.

Verb[edit]

a sămânța (third-person singular present sămânțează, past participle sămânțat) 1st conj.

  1. to sow, to seed

Conjugation[edit]

References[edit]

  • sămânța in Academia Română, Micul dicționar academic, ediția a II-a, Bucharest: Univers Enciclopedic, 2010. →ISBN