scâncit
Jump to navigation
Jump to search
Romanian[edit]
Etymology[edit]
Past participle of scânci.
Noun[edit]
scâncit n (uncountable)
Declension[edit]
declension of scâncit (singular only)
singular | ||
---|---|---|
n gender | indefinite articulation | definite articulation |
nominative/accusative | (un) scâncit | scâncitul |
genitive/dative | (unui) scâncit | scâncitului |
vocative | scâncitule |
Verb[edit]
scâncit (past participle of scânci)
- past participle of scânci