vaccina

See also: vaccină

English

Noun

vaccina (uncountable)

1. Alternative form of vaccinia (“cowpox”)

Catalan

Etymology 1

Pronunciation

• IPA^(key): (Central) [bəkˈsi.nə]
• IPA^(key): (Balearic) [vəkˈsi.nə]
• IPA^(key): (Valencian) [vakˈsi.na]

Adjective

vaccina

1. feminine singular of vaccí

Etymology 2

Verb

vaccina

1. inflection of vaccinar:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative

French

Verb

vaccina

1. third-person singular past historic of vacciner

Italian

Verb

vaccina

1. inflection of vaccinare:
   1. third-person singular present indicative
   2. second-person singular imperative

Romanian

Etymology

Borrowed from French vacciner.

Verb

a vaccina (third-person singular present vaccinează, past participle vaccinat) 1st conj.

1. to vaccinate

Conjugation

    conjugation of vaccina (first conjugation, -ez- infix)

infinitive			a vaccina
gerund			vaccinând
past participle			vaccinat
number		singular			plural
person		1st person	2nd person	3rd person	1st person	2nd person	3rd person
indicative		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	vaccinez	vaccinezi	vaccinează	vaccinăm	vaccinați	vaccinează
	imperfect	vaccinam	vaccinai	vaccina	vaccinam	vaccinați	vaccinau
	simple perfect	vaccinai	vaccinași	vaccină	vaccinarăm	vaccinarăți	vaccinară
	pluperfect	vaccinasem	vaccinaseși	vaccinase	vaccinaserăm	vaccinaserăți	vaccinaseră
subjunctive		eu	tu	el/ea	noi	voi	ei/ele
	present	să vaccinez	să vaccinezi	să vaccineze	să vaccinăm	să vaccinați	să vaccineze
imperative		—	tu	—	—	voi	—
	affirmative		vaccinează			vaccinați
	negative		nu vaccina			nu vaccinați

Related terms

• vaccină